Cât de bogați sunt Cei mai importanți „actori” din administrația locală

Sunt cei mai importanți „actori” din administrația locală: au acces la toate informațiile legate de ceilalți funcționari; toate documentele, inclusiv cele aprobate de Consiliul local, au și avizul lor; știu totul despre proprietățile și afacerile private din localitate; cunosc totul, în general. Ei sunt secretarii primăriilor. Unii ocupă aceste funcții-cheie de peste 25 de ani și, chiar dacă au simpatii politice sau personale, știu să se replieze în cazul în care candidații pe care-i susțin pierd alegerile. În felul acesta au devenit nu doar indispensabili, dar mai ales intangibili.

„Observator de Ilfov” a realizat o radiografie a averilor acumulate de secretarii primăriilor din orașele județului. Așa cum rezultă din ultimele declarații de avere și de interese depuse de aceștia. Pentru că unii depun declarații doar atunci când își amintesc sau când apreciază că „intervin schimbări”, Agenția Națională de Integritate (ANI) nu-i sancționează.

Marin Gheorghe, secretar la Măgurele: 4,4 hectare de teren în intravilan, o vilă și venituri din agricultură

Marin Gheorghe, secretarul Primăriei și al Consiliului Local Măgurele, este cel mai experimentat dintre colegii săi, secretari ai primăriilor din Ilfov. Deține această funcție de un sfert de secol, știe tot și cunoaște pe toată lumea. Nu are afaceri, dar, potrivit ultimei declarații de avere, completată pe 10 iunie anul trecut, este un adevărat latifundiar – în intravilan, deși obține venituri suplimentare din activități agricole.

Astfel, Marin Gheorghe și soția sa, Paula, au cumpărat, în perioada 2001 – 2007, trei terenuri în intravilanul orașului Măgurele, în suprafață totală de 43.960 de metri pătrați. Secretarul Primăriei Măgurele a mai moștenit, în 1992, un teren agricol de 1.700 de metri pătrați, în comuna Dărăști, pe care-l împarte cu Atena Ghiorcan.

Marin Gheorghe și-a construit o vilă în Măgurele, de 440 de metri pătrați. În februarie 2014, a contractat și un credit la BRD, de 55.000 de lei, pe care s-a angajat să-l achite până în februarie 2019.

În campania pentru localele de anul trecut, Marin Gheorghe l-a susținut pentru fotoliul de primar pe cel mai bogat dintre candidați, Adrian Păun (PSD), care a pierdut însă alegerile. Secretarul Gheorghe s-a ferit atunci să-și declare public simpatia politică, dar fiul acestuia, Dragoș Gheorghe, a apărut pe afișele electorale ale candidatului Păun.

De teama autorităților, după cum susține acum, Marin Gheorghe s-a ferit să facă afaceri. Dar își suplimentează salariul încasat ca secretar, de 31.560 de lei pe an (2.630 de lei pe lună), din agricultură și din terenurile agricole pe care le cultivă împreună cu frații săi. Venituri de peste 15.000 de lei a obținut din agricultură în 2014, și de 10.000 de lei – în 2016, după cum precizează și în ultima declarație de avere. Una dintre cele trei depuse de când e secretar la Primăria Măgurele, pentru că – spune el – nu trebuie să depună mereu declarații. „Nu am depus, pentru că nu trebuie să depun declarații în fiecare an. Doar atunci când intervin schimbări. Așa am înțeles noi de la ANI”.

Adrian Tomescu, secretarul Primăriei Chitila, declarații de avere „din an în paști”

Nu la fel de experimentat, dar și mult mai modest la capitolul “avere” este secretarul Primăriei Chitila, Adrian Tomescu.

Potrivit ultimei declarații de avere, depusă pe 24 iunie anul trecut, Adrian Tomescu și soția sa, Elena, au două terenuri în intravilan – unul de 500 de mp, moștenit de el în 1994, în Chitila, și altul de 864 de mp, cumpărat de soție în 1999, în satul Colacu, oraș Răcari, județul Dâmbovița. Soții Tomescu mai dețin două terenuri agricole – unul de 12.000 de mp, cumpărat de Elena Tomescu în 1999, în Colacu, și altul de 10.000 de mp, în localitatea Merei, din județul Buzău, din care secretarul Primăriei Chitila a moștenit jumătate în 1991.

În 1994, Adrian Tomescu a mai moștenit o casă de 107 mp, în Chitila, în timp ce soția sa a cumpărat un imobil de numai 23,5 mp, în Colacu, în 1999.

La capitolul mașini, secretarul Primăriei Chitila se poate lăuda doar cu o Dacia, an de fabricație 2005, și o Subaru Forester, fabricată în 2008.

După modelul omologului său de la Măgurele, secretarul Primăriei Chitila – care încasează un salariu de 37.020 lei pe an (3.085 de lei pe lună)  – depune declarații de avere când își aduce aminte. Cu excepția celei din 2016, care se regășește doar pe site-ul primăriei, o singură declarație de avere a sa este disponibilă pe portalul ANI. Aceasta datează din 16 aprilie 2008, când Tomescu ocupa doar postul de inspector de specialitate la Primăria Chitila, și conține mari inexactități. El amintea atunci doar terenurile soției, cărora le aproxima nu doar suprafața, ci și data dobândirii, și declara că a moștenit o locuință de numai 80 de mp, în Chitila, în 1980.

Veronica Ioniță, secretarul Primăriei Bragadiru cu averea „la secret”

În privința averilor nedeclarate, secretarul Primăriei Bragadiru, Veronica Ioniță, bate toate recordurile. De altfel, pe site-ul Primăriei Bragadiru nu se regăsește nicio declarație de avere sau de interese. Iar pe portalul ANI, există doar câte două declarații de avere și de interese ale Veronicăi Ioniță, depuse în 2008 și 2009, în perioada în care ocupa funcția de consilier.

Chiar și potrivit ultimei declarații de avere publice, veche de mai bine de 8 ani – mai exact din 27 mai 2009 – Ioniță poate ocupa un loc fruntaș în top-ul celor mai bogați secretari de primărie din Ilfov.

Astfel, Victoria Ioniță și soțul acesteia, dețineau la data depunerii acelei declarații, trei terenuri în intravilanul orașului Bragadiru, în suprafață totală de 20.400 de mp, și un teren în intravilanul comunei vecine, Clinceni, cu o suprafață de 10.000 de mp, cumpărate în perioada 2004 – 2007. La acestea, se adăuga un teren agricol de 12.500 de mp, dobândit prin reconstituire de Marin Ioniță, tot în Bragadiru.

La capitolul case, soții Ioniță aveau în proprietate două apartamente în Bragadiru (unul achiziționat în 1992, cu o suprafață de 72 de mp, și altul cumpărat în 2007, de 45 de mp) și o casă în Clinceni, de 200 de mp, primită moștenire în 1993. Celor trei case li se adăugau trei mașini – o Dacia 1310, un Volkswagen Bora, fabricat în 2006, și un Peugeot 2006, fabricat în 2007. În timp ce Veronica Ioniță încasa un salariu de 13.332 de lei pe an (1.111 lei pe lună), veniturile familiei erau rotunjite consistent de soțul acesteia, care încasa 180.000 de lei anual (15.000 de lei pe lună), ca angajat al Contrans SA.

AVERTISMENT ANI. Amenzi de până la 2.000 și verificări din oficiu

Inspectorii ANI uită să mai verifice dacă funcționarii publici respectă legea

Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate i-au amenințat, luna aceasta, cu sancțiuni pe funcționarii care nu-și depun la timp declarațiile de avere și de interese, dar și pe șefii instituțiilor care ar trebui să supravegheze depunerea acestora și să aibă grijă ca toate aceste declarații să fie păstrate pe site-urile proprii nu doar pe perioada mandatului sau a exercitării funcțiilor publice, ci încă 3 ani de la încetarea acestora.

Sancțiuni prevăzute de Legea 176/2010:

  • Nerespectarea termenului pentru depunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ori nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 de lei la 2.000 lei, iar Agenția poate declanșa din oficiu procedura de evaluare;
  • Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 6 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, de către persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi conducătorului entităţii respective, dacă acesta nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute de Legea 176/2010.

Secretarii primăriilor răspund penal pentru actele semnate de primari

Secretarii primăriilor vor putea fi trași la răspundere, penală sau civilă, pentru documentele emise de administrația locală în care activează, chiar dacă semnătura pe acestea aparține primarilor.

Aceasta este noua prevedere din Legea administrației publice locale adoptată de Senat, luna trecută, cu 97 de voturi „pentru” şi opt voturi „împotrivă”. Proiectul a fost iniţiat în timpul legislaturii precedente de către deputatul PNL Grigore Crăciunescu şi susţinut de aproximativ 30 de parlamentari PNL şi ALDE.

Astfel, semnătura primarului va atesta doar că procedura este îndeplinită, în timp ce responsabilitatea civilă sau penală va fi a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT).

Secretarii UAT vor putea refuza să semneze un act, dacă socotesc că acesta nu respectă prevederile legale în vigoare, însă riscă să fie sancţionaţi dacă se dovedeşte că motivul a fost neîntemeiat. „Pentru orice document pe care secretarii din primarii sau consiliile judeţene şi-au pus avizul de legalitate şi au semnat, considerăm că este necesar să se prevadă că aceştia răspund exclusiv în cazul în care, printr-un document emis de primărie sau consiliul judeţean, s-a încălcat legea”, se arăta în expunerea de motive a actului normativ.

Astfel, semnăturile primarilor sau preşedinţilor CJ atestă faptul că a fost respectat circuitul documentelor în UAT pe care o conduc şi că sunt toate semnăturile celor responsabili în domeniu.

În cazul în care secretarul UAT consideră că documentul pe care trebuie să îl semneze încalcă prevederile legale, el poate refuza, motivat, însă cu riscul de a fi sancţionat dacă refuzul său nu a fost întemeiat. Iniţiatorii cred că astfel ar putea fi împiedicate presiunile politice asupra funcţionarilor pentru a semna documente nelegale.

Mai multe despre averile secretarilor primăriilor ilfovene, în următorul număr al “Observator de Ilfov”

Raluca Dan