• Fotbalul, sursă de capital electoral pentru primari

Județul Ilfov are în prezent cele mai multe echipe de fotbal în primele trei ligi din România. Această efervescență este generată, în mod evident, de folosirea banilor publici, în comunități care înregistrează excedente bugetare, datorită poziției în zona metropolitană și, implicit, oportunităților economice. Acest avantaj se poate estompa pe plan sportiv, din cauza modificărilor legislative și a modului în care autoritățile interpretează legislația.

În caseta cu echipele de fotbal, între paranteze, apar numele localităților unde își desfășoară activitatea aceste cluburi, în contextul în care regulamentele nu mai permit schimbarea denumirii simultan cu schimbarea sediului. Majoritatea cluburilor menționate funcționează cu finanțare totală sau parțială de la Consiliile Locale.

Pentru primari, implicarea în fotbal poate fi o modalitate de a câștiga notorietate și voturi, de a sprijini mișcarea și sănătatea, de a-și satisface un hobby, de a muta rivalitățile locale pe terenul de sport sau de a muta bani înspre o zonă din care pot cu ușurință să își scoată „partea”.

Oricare ar fi motivația, apar întrebări și suspiciuni din partea comunității sau a autorităților naționale. De ce fotbal și nu un alt sport? De ce sport și nu infrastructură, educație sau asistență socială? Cum se cheltuiesc exact acești bani? Care este valoarea reală la care ar trebui să se ridice veniturile jucătorilor? Este corect ca o echipă finanțată din fonduri publice să concureze cu o echipă care trăiește din ce produce prin marketing, vânzări de bilete și de jucători, drepturi TV etc?

Evoluțiile din perioada recentă arată că sunt probabile schimbări radicale în modul de finanțare a cluburilor de fotbal.

În iulie, Ministerul Tineretului şi Sportului a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii 69/2000 – Legea Educaţiei Fizice şi Sportului. Expunerea de motive arată că noua formă a legii va clarifica principalele atribuții specifice ale autorităților administrației publice locale în domeniul sportului, structurile sportive și programele sportive interes public care pot fi finanțate din sume de la bugetele locale/județene, categoriile de cheltuieli eligibile. De asemenea, vor fi clarificate rolul și atribuțiile autorităților administrației publice locale în sport, fără să contravină principiului autonomiei locale.

Concret, una din modificările propuse este ca autorităţile locale să nu mai poată efectua cheltuieli de natură salarială din fonduri publice în cadrul entităților sportive.

Forma actuală a legii, din 2015, le permite autorităților locale să finanţeze ”toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială”, în condițiile în care, anterior, nu exista o precizare explicită, ceea ce genera neclaritate.

În noua formă propusă a legii, formula ”cheltuieli de natură salarială” este exclusă, dar este păstrată posibilitatea de a se plăti ”indemnizaţii sportive”. Acest aspect nu poate fi însă asimilat unui contract, pentru că indemnizaţia sportivă se acordă sub formă de bani sau de alimente și nu poate fi mai mare de 900 de lei.

Echipele de fotbal din Ilfov:

Liga 1

FC Voluntari

Concordia Chiajna

Liga2

CS Balotești

CS Afumați

ACS Berceni (Buftea)

Academica Clinceni

Metalul Reșița (Snagov)

Unirea Tărlungeni (Ștefănești)

Liga 3

SC Popeşti Leordeni

CS Tunari

Concordia Chiajna II

FC Voluntari II

Problemele create de noua legislație

Aplicarea legii în forma actuală a dus la o serie de probleme pentru mai multe primării din țară, în relația cu procurorii sau cu inspectorii Curții de Conturi. Aceste probleme pot fi împărțite în trei categorii

  1. Administrative. Modificările din 2015 nu au fost însoțite și de norme de aplicare. Apar contradicții între Legea 69/2000 și Codul Fiscal sau Codul Muncii, aspect sesizat și de ministrul Elisabeta Lipă, în cursul dezbaterilor publice.
  2. Penale. În luna mai, Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, în contextul în care a condiționat finanțarea către FCM Baia Mare de primirea de sume cash – metoda „parandărăt”. Tot în luna mai, primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, a fost ridicat și audiat de Poliția Ilfov, pentru folosirea suspectă a 35 de milioane de lei din banii publici pentru sponsorizarea clubului de fotbal și pentru alte cheltuieli.
  3. Corectitudinea folosirii banilor publici, din punctul de vedere al Curții de Conturi. Legalitatea cheltuirii de fonduri publice ajunge la limita legalității în cazurile în care cluburile nu sunt controlate 100% de Primărie, ci sunt formate ca asociere între Primărie și o asociație sau societate non-profit, care ascund deseori interese economice private. De exemplu, Curtea de Conturi a constat că, în 2014, din bugetul public al municipiului Tîrgu-Mureș, au fost efectuate plăți nejustificate în valoare estimată de 482.000 de lei, cu titlu de ”sprijin financiar” pentru Asociația Sportivă Fotbal Club Municipal Tîrgu-Mureș – sumele fiind utilizate pentru alte destinaţii decât cele prevăzute în contractul de asociere.

Silviu Rădulesscu