La doar patru luni de când a fost închisă, groapa de gunoi care le face viața un calvar locuitorilor din Glina și Popești Leordeni ar putea fi redeschisă. Italienii care o dețin au început demersurile pentru a putea continua afacerile de milioane de euro din deșeuri.
Ani la rând, locuitorii din Glina au asistat neputincioși la apropierea și înălțarea constantă a munților de gunoaie pe care îi văd din curțile lor. Deși legea spune că stațiile de deșeuri nu pot funcționa la mai puțin de un kilometru de ultima gospodărie dintr-o localitate, oamenii au demonstrat că mormanele de gunoaie se află la mai puțin de 100 de metri de casele lor. Focarul de infecție devine evident mai ales pe timp de vară, când mirosul greu de suportat acoperă comuna Glina, care numără peste 8.000 de suflete, dar și Popești Leordeni, cu 22.000 de locuitori, și chiar și comuna Berceni, cu alți 4.000 de locuitori. Ecologiștii susțin și că groapa și condițiile improprii de depozitare afectează calitatea apei folosite de locuitorii din regiune.
Acum, aceeași firmă care a operează groapa de gunoi din 2001 a demarat procedurile legale pentru redeschiderea gropii de gunoi, spre disperarea locuitorilor. În februarie, stația a fost închisă prin refuzul Agenției Județene pentru Protecția Mediului din Județul Ilfov de a-i prelungi autorizația de mediu. Aceasta expirase încă din iunie 2017, însă fusese prelungită, invocându-se o „criză iminentă a gunoaielor”, care amenința să îngroape Capitala în mizerie.
Singura diferență notabilă în proiectul de redeschidere a gropii de gunoi este că, acum, firma Ecorec intenționează să folosească o nouă cale de acces, dinspre comuna Popești Leordeni, și nu dinspre Glina, cum era până în februarie. În rest, condițiile ar rămâne aceleași.
Evaluări neautorizate
În vederea redeschiderii, Agenția Județeană de Mediu a cerut firmei să desfășoare un studiu de impact cu privire la efectele asupra populației locale, mai ales în condițiile în care deșeurile sunt depozitate atât de aproape de gospodăriile oamenilor. Studiul ar urma să fie realizat de un evaluator privat și plătit chiar de Ecorec.
În luna aprilie, un astfel de studiu de impact a fost întocmit de Institutul Național de Sănătate Publică, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, iar rezultatele au fost categorice: activitatea de la platforma de gunoi afectează în mod negativ viața și sănătatea populației din zonă. Măsurătorilor s-au făcut tot ca urmare a presiunilor puse de Ecorec pentru a obține redeschiderea gropii. Atunci, administratorii firmei au venit și ei cu un studiu propriu de impact, realizat de un evaluator neautorizat, însă nici măcar acesta nu încuraja reluarea activității de la stația de deșeuri.
Acum, Ecorec va efectua iar un astfel de studiu privat. Aceasta deși un ordin al Ministrului Sănătății din august 2018 (Ordinul numărul 994/21.08.2018) reglementează strict situațiile în care deșeurile se află la distanțe mai mici de locuințe decât cele prevăzute de lege:
„Distanțele prevăzute la art. 11 alin. (1) pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătății publice elaborate de persoane fizice și juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătății, aprobată de către ministrul sănătății”, arată ordinul.
Institutul Național de Sănătate Publică a atras constant atenția cu privire la riscurile generate de funcționarea gropii de gunoi de la Glina, cu accent pe circulația de enterovirusuri (de mediu) în apele reziduale de a stația de epurare de la Glina.
Într-un comunicat publicat după ce Ecorec a reluat demersurile pentru redeschiderea gropii, Asociația Europeană pentru Dezvoltare Ecodurabilă, un ONG care militează pentru creșterea calității vieții conform standardelor europene, acuza „un război deschis pentru a reautoriza acest periculos obiectiv atât de nociv pentru sănătatea populaţiei şi care încalcă în mod flagrant dispoziţiile imperative ale legii dar şi orice lege a bunului simţ”.
Unul dintre argumentele invocate cel mai des pentru prelungirea autorizației de funcționare a platformei Glina a fost dependența Bucureștiului, în special a Sectorului 3 al Capitalei, de acesta. În februarie, atunci când groapa a fost închisă, primarul PSD Robert Negoiță a anunțat, pe contul său de Facebook, „o situație extrem de gravă”, vorbind despre o criză a gunoiului și făcând publice detalii din negocierea cu o altă firmă pentru depozitarea gunoaielor la groapa de gunoi de la Vidra. Situația a fost însă soluționată în câteva zile, fără urmă de vreo „criză a gunoiului”.
70 de hectare este suprafața acoperită de gunoaie la Glina, unde munții de deșeuri ating înălțimi de zeci de metri.
Milioane din gunoaie
Ecorec operează groapa de gunoi de la Glina de aproape două decenii. Înființată în 2001 de un grup de cetățeni italieni, firma a preluat din același an exploatarea gropii de gunoi Glina. Noul patron a acoperit cu pământ deșeurile deja existente, care erau depozitate neconform pe 37 de hectare de pământ, susțineau reprezentanții firmei. Apoi, au început propriile afaceri cu gunoaie, stabilind un nou perimetru pentru gunoaie.
În paralel, firma a bifat constant profituri de milioane de euro din focarul de poluare de la Glina.
Doar în 2017, Ecorec a înregistrat un profit net de peste 1,1 milioane de euro, arată cele mai recente bilanțuri financiare depuse de firmă la Ministerul Finanțelor Publice. În total, în perioada de cinci ani cuprinsă între 2013 și 2017, firma a avut venituri de 28,6 milioane de euro, care s-au tradus într-un profit net de 5,7 milioane de euro.
Din 2018, Ecorec este și urmărită într-un dosar penal instrumentat de judecătorii Parchetului de pe lângă Primăria Cornetu. Infracțiunile pentru care sunt urmăriți vizează tocmai depozitarea neconformă a gunoaielor și a apelor reziduale, în condiții de natură să pună în pericol populația.
Incendiile, pericol constant
Dincolo de riscurile cotidiene asupra calității aerului și a apei, o amenințare recurentă sunt și incendiile care izbucnesc des la groapa de gunoi.
Fumul toxic rezultat din arderea deșeurilor nu ajunge doar în casele aflate și la 70 de metri de celula de depozitare, ci, în funcție de condițiile meteo, acoperă, pe lângă Glina, Popești-Leordeni și Berceni, precum și cartierele bucureștene apropiate de focarul de infecție.
Un astfel de incendiu de proporții din 2017 a arătat că timpul de intervenție din partea echipajelor de pompieri este mai ridicat decât ar fi nevoie pentru a asigura protecția populației. În plus, astfel de incendii de gunoi sunt greu de stins, acestea continuând să ardă mocnit zile întregi din cauza stratului gros de deșeuri.
Atunci, primarul din Popești Leordeni, Petre Iacob, a declarat în exclusivitate pentru „Observator de Ilfov” că lupta localnicilor și a administrației locale deopotrivă se lovește de interese mari. Cifră de afaceri a Ecorec, de zeci de milioane de euro, ar fi la baza opoziției față de deciziile Gărzii de Mediu și a militanților mai multe organizații nonguvernamentale care luptă pentru protejarea mediului din zona Glina – Popesti Leordeni și sănătății loucitorilor de aici, explica Iacob.
