Județul Ilfov a înregistrat cea mai mare prezență la vot din țară, cu 64,03%, a anunțat Biroul Electoral Central. Aproape 230.000 de persoane au votat în Ilfov la alegerile europarlamentare de la sfârșitul lunii mai. Partidul Național Liberal s-a situat pe primul loc în preferințele ilfovenilor, cu peste 30% din voturi, urmat de Alianța 2020 USR Plus, cu 28,8%. Locul al treilea a fost ocupat de PSD, cu 17,57%. 

Ilfovenii au ieșit în număr-record la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai. Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale, iar cifrele au clasat județul Ilfov pe primul loc în România, urmat de Cluj, Giurgiu și Sibiu. 

În total, 227.716 persoane cu drept de vot s-au prezentat pe 26 mai la una dintre cele 258 de secții organizate pe raza județului Ilfov. Asta a însemnat o prezență de 64,03%, cu mult peste media națională de 49,02%. Comparativ, la alegerile parlamentare de la sfârșitiul anului 2016, prezența la nivel național a fost de 39,05%. 

Ilfovenii au votat PNL

La nivel național, Partidul Național Liberal a obținut cele mai multe voturi, 27%, adică peste 2,44 milioane. A fost urmat de PSD și Alianța 2020 USR PLUS, cu scoruri foarte apropiate – 22,5%, respectiv 22,4%.  

Preferințele ilfovenilor au fost diferite de media națională. Cele mai multe voturi în județ au fost obținute tot de Partidul Național Liberal, 30,76% din total, cu trei puncte procentuale peste scorul național. Locul al doilea însă a fost adjudecat de Alianța 2020, cu 28,8% din voturile exprimate de ilfoveni. Partidul Social Democrat a obținut 17,75%. Partidul Mișcarea Populară s-a situat pe al patrulea loc în județ, cu 7,05% din voturi, urmat de Pro România, cu 5,38%. ALDE a obținut 3,59% din voturile ilfovenilor.

Pe primul loc și la referendum

Tot Ilfovul ocupă prima poziție în topul județelor și în ceea ce privește prezența la referendumul pe tema justiției, organizat concomitent cu alegerile europarlamentare. Peste 202.000 de persoane au votat în Ilfov, adică 57,03% din totatul celor cu drept de vot. Clasamentul este urmat de Cluj, Sibiu și Brașov, arată rezultatele finale publicate de Biroul Electoral Central. 

La nivel național, prezența la referendum a fost de 41,28%, adică peste 7,5 milioane de români cu drept de vot au răspuns la întrebările pe tema Justiției.

După alegeri, președintele Klaus Iohannis a chemat la Palatul Cotroceni reprezentanții principalelor partide politice, pentru consultări cu privire la modificarea Constituției.

„Nu este neapărat de dorit să mergem pe o revizuire largă a Constituției în această configurație, avem rezultatul foarte pozitiv al unui referendum și acest rezultat trebuie implementat acum. Dacă vrem o revizuire mai largă sau o modernizare sau o nouă Constituție, atunci acest lucru trebuie discutat ulterior și trebuie găsită o largă majoritate politică care sprijină o astfel de revizuire amplă a Constituției. În acest moment, după părerea mea, condițiile pentru o amplă revizuire a Constituției nu sunt date”, a spus Iohannis la începutul consultărilor. 

Ce urmează

Înainte de discuțiile cu formațiunile politice, Iohannis a anunțat că este posibil să fie organizat un al doilea referendum, de validare a schimbărilor și introducerea lor în legea fundamentală. Plebiscitul ar putea avea loc în 2020, concomitent cu una dintre rundele de alegeri din acel an, localele sau parlamentarele, a mai spus președintele. 

„Având în vedere că avem patru alegeri, primele le-am avut, avem încă trei, ar fi cel puțin ciudat să se organizeze referendumul între alegeri, fiindcă românii nu cred că agreează să vină la vot de patru ori plus încă o dată. Nu este niciun fel de problemă ca referendumul de validare să fie suprapus peste una din alegerile care vor veni în următorul an”, a declarat Iohannis.

„Poziţia exprimată de noi este foarte simplă. Voinţa cetăţenilor care s-a manifestat în cadrul referendumului convocat de preşedintele României, referendum validat cu un scor extrem de mare, reprezintă lege pentru noi şi PNL susţine toate demersurile preşedintelui Klaus Iohannis pentru a transpune în fapt voinţa exprimată de cetăţeni la referendum”, a declarat președintele PNL, Ludovic Orban, la ieșirea de la consulările convocate de președintele Klaus Iohannis în urma referendumului. „PNL va susţine toate iniţiativele de revizuire a Constituţiei şi orice alte iniţiative care sunt necesare pentru a transpune în fapt voinţa exprimată de cetăţeni şi pentru a asigura că voinţa cetăţenilor care s-a transmis extrem de puternic în cadrul acestui referendum şi anume că România trebuie condusă de oameni cinstiţi, corecţi, care respectă legea, această voinţă să fie transpusă în realitate”, a continuat președintele PNL. 

Cine va reprezenta România la Bruxelles

Concret, rezultatele din 26 mai înseamnă că PNL va trimite 10 europarlamentari la Bruxelles, PSD va trimite 9, iar Alianța 2020 va trimite 8. Minoritatea maghiară va avea doi reprezentanți în Parlamentul European, din partea UDMR, la fel și PMP și Pro România.

Lista PNL a fost deschisă de fostul prezentator TV Rareș Bogdan și a continuat cu veterani liberali precum Gheorghe Hava, Cristian Bușoi și Gheorghe Falcă. 

PNL:

  1. Rareș Bogdan – jurnalist
  2. Mircea-Gheorghe Hava – primarul orașului Alba Iulia
  3. Siegfried Vasile Mureșan – europarlamentar
  4. Vasile Blaga – fost ministru al Afacerilor Interne
  5. Adina-Ioana Vălean – europarlamentar
  6. Daniel Buda – europarlamentar
  7. Dan-Ștefan Motreanu – om de afaceri
  8. Gheorghe Falcă – primarul orașului Arad
  9. Cristian-Silviu Bușoi – europarlamentar
  10. Marian-Jean Marinescu – europarlamentar

PSD:

  1. Rovana Plumb – ministrul Mediului
  2. Carmen-Gabriela Avram – jurnalist
  3. Iulian-Claudiu Manda – senator
  4. Cristian-Vasile Terheș – preot 
  5. Dan Nica – europarlamentar
  6. Maria Grapini – europarlamentar
  7. Tudor Ciuhodaru – deputat, medic
  8. Adrian-Dragoș Benea – senator
  9. Victor Negrescu

USR-PLUS:

  1. Dacian Julien Cioloș – fost Comisar European
  2. Cristian Ghinea – fost ministru al Fondurilor Europene
  3. Dragoș-Nicolae Pîslaru – fost ministru al Muncii
  4. Clotilde-Marie-Brigitte Armand – consilier local Sectorul 1 București
  5. Ioan-Dragoș Tudorache – funcționar la Comisia Europeană
  6. Nicolae-Bogdănel Ștefănuț – funcționar european
  7. Vlad-Marius Botoș – managerul unei companii auto
  8. Ramona-Victoria Strugariu – asistent la Parlamentul European

UDMR:

  1. Iuliu Wikler – europarlamentar
  2. Lorant-Gyorgy Vincze – asistent parlamentar

PMP:

  1. Traian Băsescu – senator, fost președinte
  2. Eugen Tomac – deputat

Pro România:

  1. Victor Ponta – fost premier
  2. Corina Crețu – Comisar European