Liceele din Ilfov sunt apreciate, dar apare problema distanței

Inspectorul-adjunct al Inspectoratului Școlar, Cristina Ghiță, despre sistemul educațional din județ

Ratele slabe de promovare a examenului de Bacalaureat în județul Ilfov se explică prin caracteristicile geografice și demografice, prin gradul mare mobilitate a profesorilor, dar și prin profilul liceelor, spune Cristina Ghiță, inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov. Într-un interviu pentru Observatorul de Ilfov, Cristina Ghiță trece în revistă soluțiile posibile pentru creșterea calității în procesul de educație.

• Cum arată analiza instituției Dvs. asupra rezultatelor la Bacalaureat în 2017?

Instituția noastră și-a proiectat o strategie pe patru ani în 2016, strategie care se continuă în prezent, bineînțeles revizuită, în care un obiectiv prioritar a fost creșterea rezultatelor la examenele naționale, în general, și la examenul de Bac, în special.

Impactul rezultatelor de la Bacalaureat este foarte mare, în sensul că apar titluri de genul „Ilfovul – ultimul la Bac”. Dar, așa cum au precizat și mai mulți distinși domni intervievați sau nespecialiști, Ilfovul este un județ atipic. Este matematic – într-un șir de date, dacă vrei să faci o analiză, trebuie să ai niște indicatori care sunt echivalenți, echilaterali. Una e să mă compar cu Bucureștiul, care are sute de unități de învățământ liceal, și alta este să mă compar cu Ilfovul, care are 17 unități de învățământ liceal de stat, dintre care opt sunt tehnologice.

Este atipic din cauza fluxurilor extraordinar de puternice și de diversificate, începând cu resursa umană. În județul Ilfov, există cel mai mare flux de cadre didactice care vin și susțin concursul național de titularizare în Ilfov. Deci Ilfovul organizează un concurs cu un suport logistic, material, uman extraordinar de mare, dar acești oameni iau titularizarea și, în cel mai scurt timp, se detașează în județul de proveniență.

• De ce?

Pentru că în județele lor nu sunt posturi titularizabile care pot fi scoase la concurs în iulie. În Ilfov s-au eliberat foarte multe posturi în anii `90 ca urmare a reglementărilor legale ce au permis transferul cadrelor didactice în București sau în județul de proveniență, renunțând astfel la navetă. Există în managementul resurselor umane un plan care se face pe o perioadă îndelungată și dacă nu există un număr de ore care să însemne o catedră titularizabilă, degeaba sunt anumite ore vacante. Noi am scos de fiecare dată acele catedre care pot fi ocupate prin concurs. Legea permite ca și cel de la Baia Mare, și cel de la Constanța să susțină în orice județ dorește el acest concurs. Dar legea, în același timp, nu obligă ca acel cadru didactic care a susținut concursul în județul Ilfov, în cazul nostru, să rămână pe o perioadă determinată sau măcar cel puțin un an, să știi că te poți folosi de experiența și de abilitățile lui.

• Dacă în județul de proveniență nu are un anumit număr de ore astfel încât să se impună formarea unui post de titular, el unde se duce acolo?

El se detașează pe o catedră care nu a fost scoasă la concurs în momentul iulie al anului respectiv. Este vorba de acele posturi constituite care nu pot fi titularizabile. Acea catedră poate fi obținută printr-o detașare, printr-un transfer, printr-un pretransfer, dar nu este scoasă ca vacantă/titularizabilă. Sunt mai multe categorii – catedre vacante, catedre rezervate, catedre ocupate, în funcție și de statutul cadrului didactic titular pe post. Nu aș intra acum în detalii, spun doar că ne confruntăm cu acest flux al cadrelor didactice.

• Inspectoratul nu poate gestiona această problemă?

Inspectoratul încearcă să gestioneze această problemă prin consiliere, prin comunicare cu acele comunități locale care pot oferi un anumit sprijin în a atrage cadrele didactice, să le păstreze în unitatea respectivă, chiar dacă ei domiciliază în alte localități sau alte județe. Au fost și cazuri în care profesorii au rămas pentru că au fost atrași de unitatea de învățământ, de colectivul de acolo, iar comunitățile locale au putut oferi servicii de tipul transportului gratuit.

Mai mult decât atât, de perspectivă este oferirea unei locuințe în acele localități care își permit și au proiectat bugetul în sensul acesta. Este foarte greu pentru un profesor din 1 Decembrie, care se titularizează la școala din Gruiu sau la Nuci, să facă naveta. Știm foarte bine că, numai traversând orașul (București – n.r.), se poate duce și întoarce.

• Prin ce alți parametri este atipic Ilfovul?

Este atipic din cauza relațiilor de interdependență între București și spațiul ilfovean. Astfel, la nivelul pregătirii gimnaziale, suntem peste media pe țară la Evaluarea Națională, dar, în același timp, un procent semnificativ de elevi din București, cu medii mari la Evaluarea Națională, au proveniența în județul Ilfov. Noi investim în resurse umane, materiale, monitorizăm tot ce înseamnă calitatea educației, până la clasa a opta, obținem performanțe extraordinar de mari, raportate la numărul de unități de învățământ, dar, din păcate, pierdem peste 80% din acești copii în favoarea Bucureștiului. Pe de altă parte, pentru ciclul superior, IX-XII, din județul Ilfov noi avem 30% autohtoni, din unitățile noastre gimnaziale, iar până la 100% din alte județe limitrofe sau chiar din București, cu medii de admitere mici și foarte mici. De exemplu, la Dragomirești-Vale, avem foarte mulți din județul Giurgiu, sau din Ialomița în zona Voluntari. Relația este inversă la nivel liceal. De aici derivă faptul că media de admitere este foarte mică.

În ultimii cinci ani, s-a pus accent pe formarea profesorilor în a avea o metodă de predare diferențiată, particularizată la nivel de copil, de individ. Cel care a intrat cu nota 2 are anumite particularități, pe care profesorul trebuie să le descopere. Deci este un efort mult mai mare în liceele ilfovene din punct de vedere pedagogic și metodic în a duce acel copil la niște cunoștințe și abilități minimale, adică minimal pentru unii din ei înseamnă nota 6, care îi conferă o șansă de promovare la Bac.

• Elevii pe care îi aduceți în ciclul gimnazial caută un liceu de calitate. Nu se pot forma licee de calitate în Ilfov?

Sigur că da și asta în timp. Nu pot să vă dau acum un clasament al liceelor de calitate. Calitatea educației oferite de o unitate de învățământ liceal presupune mai mulți indicatori pe care îi obținem, ritmic, prin evaluări efectuate atât de inspectorat cât și prin evaluari externe – ARACIP.

• De ce nu consideră acei copii că pot găsi calitate la un liceu teoretic din Ilfov?

Copiii consideră că găsesc licee de calitate în Ilfov, dar apare impedimentul distanței, navetei, adică un indicator important în analiza calității serviciilor educaționale. Vă dau exemple: Liceul Teoretic „Ioan Petruș” din Otopeni sau Liceul Teoretic „Traian Lalescu” din Brănești, care nu mai au locuri pentru liceeni, pentru că sunt comunități cu un spor demografic și migratoriu extraordinar de mare și atunci rămân pe dinafară foarte mulți, iar mediile de admitere sunt foarte mari. La Otopeni, cel mai mare ecart de note de admitere a fost între 8 și 10. Dar nu o să vină niciunul de la Glina sau de la 1 Decembrie să facă liceul la Otopeni, atâta timp cât poate ajunge în 20 de minute la un liceu dintr-un cartier din București.

• Dacă la Otopeni este un liceu bun și există cerere, nu este o soluție mărirea numărului de locuri?

Ar fi o soluție, dar îți trebuie spațiu, iar spațiul nu este gestionat de noi, ci este în proprietatea și administrarea Consiliului Local. Proiecția planului de școlarizare se face având în vedere numărul de elevi școlarizați în învățământul gimnazial în localitate și în localitățile din jur. Acest lucru se realizează în luna februarie pentru anul școlar următor

• Strategia 2016-2020 de care vorbeați are și o amprentă politică? Depinde de ciclurile electorale?

Nu, sub nici o formă, pentru că în 2016 echipa din conducerea Inspectoratului Școlar nu a făcut politică și nu are legătură în continuare cu domeniul politic. Echipa a participat la un concurs organizat de Ministerul Educației Naționale. În felul acesta, printr-un contract de management semnat cu Ministerul, ne-am asumat responsabilități cuprinse în PDI – Planul de dezvoltare instituțională, pe care îl puteți regăsi și pe site-ul Inspectoratului școlar.

Referitor la rezultatele examenului de Bacalaureat, în această Strategie, în primul an, ne-am propus să creștem rata de promovare cu cinci puncte procentuale. În vară, a fost de 44,31%, deci a crescut față de anul școlar anterior cu 8,73 pp, de la 35,58%.

Pe lângă specificul județului și fluxurile migratorii, un alt factor important este faptul că în Ilfov susțin Bac-ul seriile anterioare de absolvenți și/sau cei de seral și frecvență redusă care provin din alte județe. Procentele de promovare pentru aceștia sunt mici la nivel național.

• Care este relația Inspectoratului cu UAT-urile?

Nu avem puncte de divergență. Relația cu UAT-urile este în primul rând una de colaborare pentru că suntem parteneri, obiectivul comun primordial este calitatea educației. Colaborăm cu UAT-urile în foarte multe probleme, legate de obținerea unor avize, unor autorizații pentru construirea unor spații școlare. S-au construit foarte multe grădinițe în ultimii ani în Ilfov, dată fiind migrarea foarte puternică a celor din București în zone rezidențiale din Ilfov, drept pentru care numărul copiilor cuprinși în grădinițe a crescut semnificativ în ultimii  ani. Nu poți să nu îi oferi copilului de trei ani înscrierea la grădiniță. E o problemă stringentă pentru noi, chiar dacă la nivel național sporul natural are un minus în față.

De asemenea, oferim consiliere, atunci când există deschidere către fonduri europene pentru a construi. Ajutăm primăriile în sensul acesta dacă nu își întocmesc corespunzător mapa, tocmai pentru a fi siguri că obțin finanțare, deși noi nu avem niciun fel de implicare, nici măcar în calitate de parteneri, dar obiectivul acelui proiect ne interesează foarte mult și colaborăm. De asemenea, UAT-urile sunt reprezentate în consiliile de administrație din unitățile de învățământ.

• Ce așteptări suplimentare aveți de la UAT-uri?

Unele UAT-uri au început să dea exemple de bună practică. Sunt cazuri de UAT-uri care decontează transportul cadrelor didactice. Sunt cazuri unde încep să se construiască clădiri, blocuri cu garsoniere pentru cadre didactice. De exemplu, proiectul de campus școlar de la Dragomirești-Vale, care, în sfârșit, a reușit să fie finalizat și materializat cu spații școlare, seră, dar și cămin cu garsoniere, destinat cadrelor didactice, cămin pentru elevii din provincie care vin să studieze acolo. Deci este o prioritate nu numai în strategia noastră, dar mai ales a lor să atragă cadrele didactice în comunitate. Primarii pun problema aceasta a asigurării de locuințe, pentru că primesc feed-back de la părinți – nu vor să aibă profesori care pleacă în fiecare an. Profesorii își aleg un post în funcție de apropierea de domiciliu, în special.

• Care sunt așteptările părinților de la învățământ, așa cum reies din discuțiile pe care le purtați?

Putem să ne referim la părinții care știu ce vor, pentru că sunt și părinți care se mulțumesc cu faptul că copilul lor este la o școală – că o termină sau nu, bine că e acolo. Vorbim de acea categorie de părinți care se interesează de serviciile educaționale care li se furnizează, de colectivul de cadre didactice, prin feed-back de la vecini, prieteni care au avut copii în școala respectivă. Se mai interesează de siguranță și securitate. Din punctul acesta de vedere, copiii din liceele ilfovene sunt mult mai puțin expuși la riscuri față de cei din București. Nu pentru că nu au acces la informație, sunt mai responsabili, sunt implicați în proiecte comunitare.

Mai contează diversitatea activităților școlare sau extrașcolare. Sunt multe licee din Ilfov care au proiecte de mobilitate cu copiii, cu stagii de practică în străinătate – Germania, Polonia, Marea Britanie, Portugalia etc. Acest lucru contribuie la creșterea imaginii și se aude. De asemenea, calificările, dacă vorbim de liceele tehnologice. Sunt foarte interesați – ce calificări oferă acest liceu? Toate liceele deja au început să-și acrediteze calificări de actualitate pentru piața muncii – ospătar, lucrători în turism, mecatronică, iar locurile se ocupă.

• Care este relația cu partenerii privați din zona economică, în contextul în care aceștia își exprimă nemulțumirea în privința neadaptării școlii la realitățile pieței muncii?

Să luăm un exemplu concret – un tânăr absolvent cu o calificare de tehnician agronom. Are un atestat, a luat bacalaureatul și începe să își caute un job. Agenții economici știm că pun mare preț pe experiența în domeniu. Atâta timp cât agentul economic îi solicită experiență, acel tânăr absolvent nu se poate angaja foarte ușor. Învățământul dual presupune o mai mare responsabilizare, inclusiv a partenerului economic. Acesta investește pe parcursul nivelului liceal în pregătirea practică a tânărului, inclusiv prin acordarea unei burse profesionale de cel puțin 200 lei, agentul economic oferind locuri de muncă absolvenților. Automat, acel agent economic este mai responsabil și știe ce angajează. Acum, liceele asigură practică la diverși agenți economici.

• Atunci de ce agenții economici nu vor să recunoască această practică drept similară cu ceea ce ar face ei prin învățământ dual?

Nu este vorba că nu vor să recunoască această practică. Mai intervine și predictibilitatea mediului economic. O calificare obținută prin parcurgerea unui ciclu liceal poate să nu mai fie cerută pe piața muncii după un anumit timp. Sau un absolvent de liceu tehnologic îmbunătățiri funciare, de exemplu, a făcut practică într-un atelier unde erau toate ruginite, pe un tractor care este o ruină. Cum se poate duce la o fermă cu tractoare moderne? Asta este problema – baza materială și responsabilitatea celui care face practica cu acel elev.

• De ce nu vine cel care are o fermă super-tehnologizată să vă spună ”Aduceți-i la mine”?

Există oferte din partea unor firme cu tradiție care își desfășoară activitatea în județul Ilfov și care se implică în viața liceelor tehnologice cu care au încheiat parteneriate. În ceea ce privește învățământul dual, agentul economic interesat se poate adresa de principiu unității școlare sau inspectoratului școlar, dar, conform metodologiei, cererea pentru realizarea claselor de învățământ profesional dual se transmite către CNDIPT (Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic).

Avem resursă umană pregătită. Însă acel copil nu poate să filtreze partea teoretică dacă nu vede și nu aplică. Degeaba ai niște aparate, dacă sunt ieșite din termen, uzate sau depășite tehnologic. Astfel, unitățile de învățământ fac eforturi în a dota atelierele, în special prin intermediul proiectelor cu finanțare depuse în acest sens. De exemplu, Liceul Tehnologic „Dumitru Dumitrescu”, cu profil electric, sau Liceul Tehnologic „Barbu A. Știrbey”, cu profil de servicii.