Cazul polițistului – pedofil de la Brigada de Poliție Rutieră a Capitalei, locuitor în Măgurele, scoate la lumină mari probleme ale sistemului de ordine publică, în primul rând în ceea ce privește modul în care sunt selectați polițiștii. „Pilele” contează, nu competențele sau rezultatele examenelor. Iar testările psihologice, făcute o dată la trei ani, sunt irelevante.
Surse din poliție au precizat pentru Sursa Zilei că agentul Eugen Stan, în vârstă de 45 de ani – reținut pentru agresarea sexuală a doi copii de 9, respectiv 5 ani în liftul unui bloc din cartierul bucureștean Drumul Taberei – a fost testat psihologic ultima dată în 2015. Motivul: polițiștii sun testați psihologic o dată la trei ani, iar acesta urma să fie supus unei noi testări în acest an. „E vorba despre polițiștii care poartă armă și despre aceia care conduc mașini de serviciu. Adică, aproape toți sunt testați”, au explicat sursele citate. În plus, legea nu prevede și testări psihiatrice obligatorii pentru angajații proprii.
Și, după cum a explicat și Dan Antonescu, expert criminolog, aceste testări psihologice sunt nu doar ușor de trecut, dar sunt complet irelevante pentru depistarea unor boli psihice. “Examenul e unul psihologic (…) Ceea ce are omul acesta este o boală psihiatrică. Un anume grad de inteligență îl poate ajuta să treacă aceste teste psihologice cu ușurință”, spune Antonescu. Mai mult, astfel de testări nu sunt realizate de psihologi independenți, ci de angajați ai Poliției.
Și este și cazul lui Eugen Stan. A trecut cu brio toate testele. În plus, ultima dată a fost supus unei duble testări, pentru că era șoferul unui șef de serviciu de la Brigada de Poliție Rutieră (BPR) – Emanuel Rene Vornicu, în ultimii ani șef serviciu pentru sectoarele 1, 2 și 6 în cadrul BPR.
