-
Transparența și accesul la informații publice, ignorate cu nonșalanță de unii edili
Foarte puține primării din județul Ilfov respectă legislația privind transparența decizională și accesul la informațiile de interes public, pentru că nu își actualizează site-urile proprii. Ba mai mult, sunt primării cărora portalurile web nici măcar nu le funcționează.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public obligă autoritățile publice locale să publice pe paginine de internet proprii toate datele despre activitatea lor, informații utile și informații la zi de care au nevoie contribuabilii. Foarte puține primării ilfovene respectă aceste obligații. În plus, solicitările venite de la mass-media sau de la cetățeni pe adresele de email ale multor primării nici măcar nu primesc răspuns, și nu în timpul prevăzut de lege, ci niciodată.
Potrivit Legii 544/2001, la articolul 5, alineat (1), se prevede că „fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; f) programele şi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate”. La același articol 5, se precizează că „accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin: a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie”.
Obligații impuse prin lege
Mai mult, Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, obligă autoritățile locale să publice anunţuri referitoare la procedurile de elaborare a proiectelor de acte normative, pe site-urile proprii, la sedii, în spaţii accesibile publicului, şi să le transmită mass-media centrală sau locală, după caz. De asemenea, „autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii”. Autoritatea publică trebuie să desemneze o persoană responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
Aceeași lege obligă autorităţile publice locale să întocmească rapoarte anuale privind transparenţa decizională, care cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) numărul total al recomandărilor primite; b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conţinutul deciziilor luate; c) numărul participanţilor la şedinţele publice; d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative; e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi; f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora; g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului. Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public pe site-ul propriu, prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă publică.
Site-uri neactualizate sau nefuncționale
Consultând paginile de internet al primăriilor, am constatat că foarte puține autorități publice locale le actualizează, iar câteva chiar nici măcar nu le au funcționale.
Spre exemplu, site-ul Primăriei Balotești, deși funcțional, conține rubrici neactualizate din 2007. Astfel, la rubrica Dezvoltare/Turism, se face referire la intenția de a declara localitatea oraș până în… 2007. La categoria „Raport anual de activitate”, așa cum prevede și legea, există, de fapt, lista consilierilor locali aleși în… 2012. Despre parteneriatele sau realizările primarului Ștefan Pretorian nu se știe nimic, rubricile respective existând doar cu numele. Nici CV-ul nu poate fi consultat din cauză de inexsitență.
Despre primăria Berceni nu putem afla nimic în afară de adresă și un număr de telefon la care nu răspunde nimeni. Nici numele edilului nu este precizat pe site, ce să mai vorbim despre Consiliul Local. Implicit, nici declarațiile de avere nu există.
Primăria Buftea nu are nimic de transmis contribuabililor, opiniei publice sau mass-media. Altfel nu se poate explica de ce la adresa www.primaria-buftea.ro există doar un afiș despre… Cartea Funciară, în cadrul unui program derulat cu Agenția Națională de Cadastru.
Primăria Cernica se prezintă la adresa www.cernica.ro astfel: „La Consiliul Local Cernica – Judetul ILFOV, ne concentram asupra domeniului Suntem prezenti pentru a veni in sprijinul dumneavoastra. Contactati-ne astazi! Suntem prezenti pe piata in Bucuresti”. Măcar puteți afla, în rubrica „Informații”, la ce camere îi găsiți pe primar, viceprimar, secretar, contabil etc. În schimb, cine nu știe cum arată sediul primăriei, poate s-o vadă în cele cinci fotografii postate la rubrica „Referințe”.
Ceva foarte interesant găsim pe site-ul Primăriei Chiajna. O declarație de aderare la Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, semnată de primarul Mircea Minea, reales în 5 iunie. Pentru actuala strategie, 2016-2019, nu există o scrisoare de aderare, probabil din cauza problemelor penale apărute anul acesta, Mircea Minea fiind cercetat pentru evaziune și spălare de bani. Cât despre declarațiile de avere, nu pot fi consultate decât cele ale polițiștilor locali.
Site-ul Primăriei Ciolpani nu conține declarații de avere, nici informații referitoare la conducere, la vreun proiect sau vreun eveniment. În schimb, dacă este cineva interesat, abundă în declarații de căsătorie. Și acestea vechi din 2012, încât nu se înțelege dacă cineva nu se ocupă de site sau nimeni nu s-a mai căsătorit în ultimii patru ani.
Și Primăria Ciorogârla ține la secret numele conducerii sau ale consilierilor locali. Singura metodă de a le afla sunt declarațiile de avere, dar acestea datează din 2014.
Singurele primării care nu au deloc pagini de internet proprii sunt cele din Dărăști, Copăceni, Grădiștea, Moara Vlăsiei sau Găneasa. Asta dacă nu cumva doriți să consultați site-ul Primăriei Copăceni, din județul Vâlcea. Sau pe cel al comunei Găneasa din județul… Olt. Ori al primăriei Grădiștea, din Brăila, Călărași, Vâlcea etc.
SFATURI PENTRU CONTRIBUABILI
- Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de legile 52/2003 și 544/2001, poate face plângere. Plângerea şi recursul se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.
- Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici fapta funcţionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la şedinţele publice sau împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public.
- Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi pentru aplicarea Legii 544/2001 constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
Împotriva refuzului se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
- Instanţa poate obliga autoritatea publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin: a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie
Legea 544/2001
Articolul 5
„Rugămintea” tehnocraților, ignorată de primari
În ședința din 2 martie, Guvernul României a adoptat un Memorandum privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, care, pe plan local, trebuie pus în aplicare prin intermediul prefecților, rerezentanții Executivului în teritoriu.
În acest sens, în 11 martie, Prefectura Ilfov a transmis către toate primăriile „rugămintea” de a implementa cât mai urgent prevederile acestui document pe care îl puteți citi integral pe www.observatordeilfov.ro. Se pare că doar câteva primării au pus în aplicare recomandările Guvernului.
Memorandumul a fost elaborat de ministrul pentru consultare publică și dialog civic, Violeta Alexandru, și de fostul șef al Cacelariei prim-ministrului, Dragoș Tudorache, în prezent ministrul afacerilor interne. Documentul a fost avizat de vicepremierul Vasile Dâncu, fostul secretar general al Guvernului, Sorin Chelmu, fostul ministru de interne, Petre Tobă, ministrul finanșelor, Anca Dragu, precum și de șeful Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș.
Potrivit Memorandumului, „în contextul priorităților Programului de Guvernare și în conformitate cu legislația în vigoare privind accesul la informații de interes public și a legislației complementare, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Cancelaria Primului-Ministru României prezintă modelul de standardizare a afișării informațiilor de interes public, cât și setul de informații/documente pe care ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale, companiile, agențiile și alte instituții din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului, le vor afișa pe site-urile proprii, spre informarea publicului, în termen de două săptămâni de la data publicării memorandumului pe site-ul Guvernului României”.
Scopul final al acestui demers constă în practicarea unei guvernări participative și deschise cu respectarea acelorași standarde la toate palierele executivului, se arată în document.
Măsuri doar pe hârtie
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic elaborează modelele standardizate, susține și monitorizează implementarea prezentului memorandum de către ministere, celelalte autorități ale administrației publice centrale, instituțiile din subordinea/coordonarea/autoritatea acestora, precum și instituțiile prefectului. Cancelaria prim-ministrului asigură asistența necesară ministerelor și tuturor autorităților menționate pentru implementarea Memorandumului. Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale și alte instituții din subordinea/ coordonarea/autoritatea acestora pun în practică măsurile prevăzute prin prezentul Memorandum. Instituțiile prefectului au rolul de a pune în practică, în plan local, măsurile prevăzute prin prezentul memorandum.
Ministerul pentru Dialog Civic și Cancelaria urmăresc aplicarea prevederilor Memorandumului, informând, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, structurile asociative ale administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România – UNCJR, Asociația Muncipiilor din România – AMR, Asociația Orașelor din România – AOR și Asociația Comunelor din România – ACOR), în vederea preluării de bune practici pentru asigurarea unei administrări participative ale comunităților locale.
Complementar măsurilor dispuse prin prezentul memorandum, cei doi inițiatori, Ministerul pentru Consultare Publică și Cancelaria prim-ministrului nu se limitează la verificarea implementării acestora, asumându-și și o serie de alte măsuri privind creșterea capacității instituționale și dezvoltarea unei culturi a transparenței prin acțiuni de tipul: organizarea de sesiuni de perfecționare a personalului cu directe atribuții în aplicarea legislației transparenței sau schimburi de bune practici implicând rețeaua de comunicatori din ministere și autorități aflate în subordinea sau coordonarea, atingând astfel, o abordare unitară a accesului la informații de interes public.
Principale obiective ale inițierii Memorandumului
- Transparentizarea activității autorităților administrației publice centrale și a instituțiilor din subordinea/coordonarea acestora, în scopul eficientizării informării publicului și prevenirii corupției în sectoarele prioritare;
- Creșterea accesului publicului la informațiile de interes public, prevăzute minimal de lege și suplimentar, cerute insistent de societatea civilă;
- Îmbunătățirea proceselor de structurare a informațiilor și de comunicare a acestora în spațiul public;
- Uniformizarea modului de aplicare a legislației din domeniul accesului la informații de interes public;
- Creșterea capacității autorităților publice de furnizare a informațiilor de interes public pentru cetățeni.
Primării date în judecată pentru lipsa de transparență
Prefectura Ilfov a transmis, în 11 martie, către toate primăriile „rugămintea” de a implementa cât mai urgent prevederile Memorandumului privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public, documente pe care le puteți citi integral pe www.observatordeilfov.ro. Se pare că doar câteva primării au pus în aplicare recomandările Guvernului.
Potrivit unei statistici realizate de Prefectura Ilfov, la nivelul anului 2015, toate primăriile din județ au publicat informațiile de interes public prevăzute de Legea 544/2001. Din cel 40, doar 24 le-au postat pe paginile proprii de internet, dar toate le-au afișat la sediile lor.
Pe de altă parte, Prefectura susține că aproximativ 58.000 de cetățeni au folosit punctele de informare-documentare, înființate în cele 40 de primării, potrivit Legii 544/2001. Aproximativ 200 de persoane le-au vizitat pe cele deschise la Consiliul Județean, respectiv la Prefectură.
Au existat și acțiuni în instanță sau pe cale administrativă îndreptate împotriva primăriilor sau consiliilor locale pentru nerespectarea accesului liber la informații de interes public. Din patru reclamații pe cale administrativă, doar una a fost respinsă, celelalte fiind rezolvate favorabil. Pe de altă parte, din șapte plângeri adresate instanței, cinci au fost rezolvate în favoarea reclamanților, celelalte două aflându-se pe rolul instanțelor în cursul anului 2015.
Schema unei pagini de internet ce conține informa
Cătălin Moldoveanu
