Cât le va lua autorităților să construiască 2 km de cale ferată pentru a călători civilizat de la aeroport la Gara de Nord

Autoritățile de transport au demarat proiectul de conectare directă a Aeroportului Henri Coandă Otopeni cu Gara de Nord din Capitală. Dacă la această oră legătura aeroportului nu se poate realiza direct, decât prin transfer cu microbuzul la tren, autoritățile intenționează realizarea unei conexiuni directe.

În iulie 2018, CFR Infrastructură a semnat contractul de întocmire a studiului de fezabilitate pentru cei 2 km de cale ferată nouă care să conecteze Aeroportul Otopeni de Gara de Nord, folosind magistrala M700 București-Mogoșoaia-Urziceni. Soluția tehnică aleasă include un lung pod feroviar peste DN1 și o stație suspendată la etajul 1 al Terminalului Sosiri, în dreptul parcării.

CFR a lansat, pe 24 decembrie 2018, licitația pentru realizarea acestui obiectiv de investiții, conform unui anunț de intenție publicat pe SICAP (noua platformă de achiziții publice). Costul estimat este de aproape 500 milioane lei, câștigătorul având la dispoziție două luni pentru proiectare și alte 12 de execuție în teren.

Totodată, a fost lansată licitația pentru „consultanţă şi supervizare a proiectării şi execuţiei lucrărilor aferente obiectivului de investiţii «Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti Faza I: Racord C.F. la terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București»ˮ. Potrivit anunțului de intenție, conctractul prevede „supervizarea de înaltă calitate a lucrărilor de proiectare şi execuţie, administrarea corectă a contractului de lucrări de proiectare şi execuţie, cu consilierea Beneficiarului pe probleme contractuale, asigurarea unui sistem de contabilitate corespunzător şi înregistrarea progresului lucrărilor, asistarea CFR în planificarea la timp a fondurilor, asistarea CFR în managementul de proiect, monitorizarea, evaluarea activitatii Antreprenorului.

În paralel, pe 25.10.2018, a fost pornită o altă licitație, cea de dublare a liniei între stațiile Mogoșoaia și Balotești, astfel încât trenurile să aibă o frecvență mai mare între Gara de Nord și aeroport. Aici prețul estimat este de 51 milioane lei, iar durata contractului este 17 luni. S-a depus o singură ofertă (compania Porr) și urmează evaluarea ei.

Birocrația, factor de risc

Pentru o derulare rapidă a lucrărilor, CFR și Ministerul Transporturilor România trebuie să rezolve birocrația, susțin cei de la Asociația Pro Infrastructura. În primul rând, acordul de mediu nu a fost obținut. Fiind un obiectiv fără impact asupra unor arii protejate, cel mai probabil procedura va fi una minimală, de scurtă durată.

Însă ea trebuie realizată cât mai rapid ca să se avanseze la următoarea etapă: aprobarea investiției prin Hotărâre de Guvern (indicatorii tehnico-economici). În lipsa acordului de mediu, Ministerul Finanțelor refuză să semneze, la fel ca în cazul Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești.

Cea de-a treia etapă extrem de importantă (care depinde de pasul anterior) este aprobarea exproprierilor prin Hotărâre de Guvern.

Birocrația poate fi soluționată până la primăvară doar printr-o colaborare profesionistă între toți actorii implicați. Chiar și așa, conexiunea nu va fi gata până în iunie 2020 cu ocazia Campionatului European de Fotbal, ci undeva în 2021 în cel mai optimist scenariu.

Metroul spre Otopeni, proiect rămas la stadiul de negocieri pentru finanțare

Comisia Europeană a decis, în toamna anului trecut, să finanţeze doar pe jumătate construcţia liniei de metrou M6, care urmează să lege Capitala de Aeroportul Otopeni. Motivele pentru care statul nu poate construi magistrala doar cu fonduri nerambursabile ţin de faptul că specialiştii de la Bruxelles sunt nemulţumiţi de soluţiile şi termenele de finalizare asumate de Ministerul Transporturilor.

Guvernul a solicitat, încă de la finele anului trecut, bani europeni pentru construcţia Magistralei 6 de metrou, care să facă legătura între nord-estul Bucureştiului şi Aeroportul Henri Coandă.

Potrivit deciziei luate în toamna lui 2018, Comisia Europeană finanțează nerambursabil doar jumătate din distanță, adică doar până la stația Tokyo (zona Mall Băneasa). Informația a fost confirmată, la acea vreme, de directorul general Metrorex, Dumitru Sodolescu.

Reprezentanța Comisiei Europene în România, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat modificarea Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), prin care vor fi alocați mai mulți bani europeni pentru proiecte de importanță majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii.

Astfel, rata de cofinanțare europeană va crește de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T), a celei de metrou, precum și a celor de transport multimodal.

Decizia Comisiei Europene privind modificarea Programului Operational Infrastructură Mare vine ca urmare a unei cereri transmise în acest sens de către România, în luna octombrie a acestui an.

Decizia este valabilă și pentru infrastructura portuară – terminalele de marfă, zonele de manipulare a containerelor, de logistică și instalații feroviare majore.

“România are nevoie de infrastructură de transport modernă, care să-i susțină creșterea economică. Modificările pe care le-am aprobat în cadrul POIM au rolul de a impulsiona dezvoltarea unor rețele de transport rutier și feroviar de care România are atât de multă nevoie! Sper ca, în perioada următoare, să primim din țară noi propuneri de proiecte, în special în domeniul infrastructurii de transport”, a declarat Corina Crețu.

În perioada 2014 – 2020, pentru România sunt alocate peste 22 de miliarde de euro, prin politica de coeziune a Uniunii Europene, dintre care 9,2 miliarde sunt destinate Programului Operațional Infrastructură Mare.