Românii preferă lapte din magazine, în locul celui proaspăt
Automatele cu lapte îmbuteliat, proaspăt, nu sunt la mare căutare în România, dar sunt câțiva fermieri care încearcă să furnizeze produse lactate de cea mai bună calitate, la un preț rezonabil și în condiții de igienă la standarde ridicate.
În România, sunt amplasate câteva sute de automate de lapte, fiind deţinute de mici fermieri care au câteva vaci, foarte puțini fiind cei care au peste 100 de vaci.
Unul dintre fermierii care au încercat să facă această afacere, furnizând populației produse lactate de o bună calitate, este Costel Caraş, care deţine, împreună cu familia, o fermă în Brăneşti, cu 140 de capete de bovine. Din păcate, afacerea nu a avut un seucces scontat, astfel că a fost nevoit să renunțe la 14 din cele 18 automate de lapte pe care le avea în zona Capitalei, pentru că, spune el, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, „românii preferă să cumpere lapte din supermarketuri”.
„Nu prea se vinde laptele la automate. Iniţial, am sperat că se va vinde laptele pe care îl fac în fermă în aceste automate pentru că laptele nu este procesat, nu are alte lucruri adăugate în el şi credeam că oamenii apreciază asta. Decizia de a permite fermierilor să vândă direct către consumator a fost gândită tocmai ca să crească vânzările micilor fermieri, dar românii nu apreciază acest tip de lapte, ci preferă să cumpere din supermarketuri”, a declarat fermierul, care mai are în prezent 4 automate de lapte în Capitală.
Costuri mari, cerere mică
De altfel, în Capitală sunt peste 50 de automate de lapte crud, conform datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În total, în România au aviz pentru a funcţiona peste 500 de astfel de dozatoare, scrie Ziarul Financiar.
Ferma sa din Brăneşti livrează în prezent cea mai mare parte din lapte către un procesator mic, după ce, anterior, a lucrat cu o companie mare din domeniul lactatelor. Zilnic, ferma produce 700-800 de litri de lapte. „Lucrez cu un procesator foarte mic pentru că nu am cantităţi mari pentru a lucra cu unul mare. Marii procesatori negociază preţul foarte dur, au nişte prretenţii absurse şi în plus au început să lucreze cu fermele mari, cu câteva sute de vaci. Însă, România are un număr redus de ferme mari luând în calcul posibilităţile pe care le are ca ţară, dar preferăm să importăm”, a explicat fermierul.
Costel Caraş a precizat că, în medie, chiria pentru un automat de lapte este de 100 de euro, iar, în unele cazuri, se plăteşte şi energia electrică pe care o consumă dozatorul. O sticlă cu lapte de 1,5 litri costă 6 lei. Laptele vine, în cazul automatelor fermei sale, „la pachet“ cu sticlă.
Românii preferă lapte din Europa
În magazine, un litru de lapte ambalat are un preţ de cel puţin 2,5 lei în cazul mărcilor private sau al celor mai puţin cunoscute, iar în cazul brandurilor consacrate preţul poate depăşi 5 lei. „Sigur că profitul ar fi mai mare dacă s-ar vinde o cantitate mai mare la automate, dar dacă se vinde puţin cheltuielile sunt foarte mari şi nu poţi să le acoperi”, spune fermierul.
Costel Caraş afirmă că a retras automatele pentru că îl costau mai mult chiria şi distribuţia decât încasa din vânzările de lapte. „Sunt automate unde vindem circa 40-50 de sticle pe zi şi sunt automate unde vindem doar 10-15 sticle pe zi, iar, în ultimul caz, nu se poate considera că se face business. Ar trebui să vindem zilnic 60-70 de sticle, cam 100 de litri, ca să rămânem cu ceva profit. Dar sub 100 de litri nu este rentabil. Laptele din Germania, din Ungaria se vinde, dar al nostru nu”, a subliniat el.
Antreprenorul adăugă faptul că mulţi fermieri au decis să retragă automatele de pe piaţă din cauza încasărilor mici. Piaţa lactatelor este una foarte fragmentată, cu mulţi jucători mici care nu au puterea să intre în marile magazine cu propriile branduri. De asemenea, el spune că a împărţit pliante publicitare în jurul locaţiilor cu automate pentru a promova businessul, însă acest lucru nu a adus niciun rezultat.
Societatea lui Costel Caraș livrează inclusiv laptele la domiciliul clienților, însă comanda minimă trebuie să fie de 100 de lei, astfel că această metodă nu poate avea prea mare succes, din cauza cantității prea mari care trebuie solicitată, respectiv 25 de litri. Singurele destinații profitabile nu pot fi decât rețeaua HORECA, mici fabrici de procesare a laptelui, diverse unități de alimentație publică sau laboratoarele unor cofetării-patiserii.
Ionuț Munteanu