Un nou centru de deșeuri la Chiajna, pe terenul SRI

Scandalul gropii de gunoi a IRIDEX ia amploare

Cătălin Moldoveanu

Situația atât de controversată a gropii de gunoi de la Chiajna este departe de a se fi încheiat, ba mai mult, riscă să fie escaladată, în condițiile în care, cel  mai probabil anul acesta, va demara proiectul construirii unui incinerator de deșeuri, chiar lângă rampa ecologică a companiei Iridex.

Primăria Capitalei a lansat, la începutul anului trecut, o licitație pentru acordarea, contra a 3 milioane de lei, a contractului de management al proiectului privind construirea unei instalații de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor din București. Cu alte cuvinte, exact lângă groapa de gunoi din Chiajna, va fi amplasat un incinerator de deșeuri care va produce atât energie electrică, dar mai ales termică, pentru asigurarea producției din perioada de vară pentru consumatorii racordați la sistemul centralizat din Capitală.

Subiectul gropii de gunoi de la Chiajna este foarte controversat și a dat naștere la discuții aprinse, ba chiar și proteste din cauza mirosului insuportabil degajat. Incineratorul de deșeuri pe care intenționează să-l construiască Primăria Capitalei în aceeași zonă ar putea spori acest miros.

Potrivit site-ului profit.ro, Primăria Capitalei va realiza această investiție pe un teren de 11 ha, situat în zona Rudeni-Chiajna, lângă rampa ecologică a companiei Iridex. Terenul este preluat gratuit de la Serviciul Român de Informații (SRI), în urma cedării de către acesta din urmă. Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a cerut încă din octombrie Guvernului să avizeze operațiunea.

Tot atunci, CGMB a aprobat PUZ-ul extinderii centrului comercial Cora Pantelimon, extindere planificată inclusiv pe un teren din șoseaua Dudești-Pantelimon pe care Cora l-a obținut în 2001 de la SRI dând la schimb chiar terenul de lângă groapa de gunoi a Iridex pe care SRI l-a cedat acum Primăriei Capitalei.

SRI renunță la poligonul de tragere

Inițiativa transferului către Primăria Capitalei a acestui teren a aparținut SRI, care a adresat oficial această propunere autorităților locale din București în august anul acesta. Discuții pe această temă între cele două instituții datează din 2015. „Propunerea Serviciului Român de Informații a fost determinată de lipsa perspectivelor de utilizare, pe termen mediu și lung, în scopul pentru care terenul a intrat în patrimoniul instituției, precum și de necesitatea realizării unei bune administrări și punerii în valoare a bunurilor proprietate publică, respectiv gestionării în condiții de eficiență și eficacitate a patrimoniului public”, se arată în nota de fundamentare a HG-ului de transfer către Primărie a terenului SRI de lângă groapa de gunoi a Iridex.

SRI intenționa să-și amenajeze un poligon pentru trageri de antrenament pe terenul respectiv, însă ulterior a ajuns la concluzia că zona nu este potrivită pentru un astfel de obiectiv. În evidențele contabile ale SRI, terenul transferat Primăriei Capitalei este trecut la valoarea de inventar de 5,15 milioane lei. „În fapt, din discuțiile purtate anterior, a rezultat că SRI a cumpărat suprafața în cauză cu intenția de a amenaja pe această suprafață un poligon de antrenament (…); traficul intens către groapa ecologică Iridex (aflată în vecinătate), accesul restrâns cu armament și faptul că se găsește pe un culoar de zbor ar face neutilizabil ca zonă de antrenament acest teren”, se arată într-o notă a directorului executiv al Direcției Patrimoniu din Primăria Capitalei, Mariana Perșunaru, adresată primarului general Gabriela Firea în 12 august 2016.

SRI a trimis Primăriei și documentația cu privire la terenul respectiv, inclusiv pentru a proba că acesta este liber de orice sarcini. Din documentație rezultă însă că Serviciul a dobândit terenul nu prin cumpărare, ci în urma unui schimb în natură cu o firmă controlată de retailerul franco-belgian Cora din grupul Louis Delhaize, schimb aprobat prin hotărâre de Guvern în urmă cu 15 ani.

Istoria terenului de la Chiajna

În decembrie 2001, Guvernul Adrian Năstase a adoptat un HG prin care aproba un schimb de terenuri între SRI și o firmă privată, TFM SA, controlată de compania franceză Cora, potrivit termene.ro, scrie profit.ro. Firma TFM SA fusese înființată în 2000 de către avocatul Ernest Virgil Popovici, iar Cora a intrat în acționariat în martie 2001, printr-o majorare de capital de 800.000 euro prin care francezii au preluat peste 99% din acțiuni. Ulterior, TFM a fost transformată din SA în SRL, iar în 2007 a fost absorbită de altă firmă prin care Cora își derulează operațiunile în România, PCH Invest SRL.

Potrivit HG din 2001, TFM SA a dat la schimb SRI chiar terenul de peste 11 hectare mărginit de groapa ecologică Chiajna a Iridex pe care Serviciul l-a transferat acum Primăriei Capitalei. SRI a dat în schimb celor de la Cora, prin TFM SA, un teren de 2,63 hectare situat în șoseaua Dudești-Pantelimon nr. 73-75, sectorul 3, învecinat la nord și la vest, la acea dată, de terenuri și construcții aparținând fostei fabrici de betoane Granitul SA, demolată între timp pentru a face loc Cora Pantelimon, primul hypermarket deschis de franco-belgieni în România, în octombrie 2003.

În afară de premierul de la acea dată, Adrian Năstase, pe HG-ul din 2001 prin care a aprobat schimbul de terenuri SRI – Cora mai apar semnăturile directorului de atunci al SRI, Radu Timofte, al ministrului de Finanțe Mihai Tănăsescu și al secretarului de stat din Ministerul Lucrărilor Publice Ion Șelaru.

Adresa oficială a hypermarketului din Pantelimon, afișată de Cora, este șoseaua Vergului nr. 20, sector 2. Între cele două artere, Vergului și Dudești-Pantelimon, unde își are adresa terenul preluat de Cora de la SRI, se află centrul comercial Esplanada, în care se află și Cora Pantelimon, cu adresa șoseaua Vergului nr. 18-20.

La aceeași adresă cu cea a terenului preluat prin schimb de la SRI, din șoseaua Dudești-Pantelimon nr. 73-75, sector 3, București, își au în prezent sediul social mai multe firme locale din grupul Cora, printre care Hypermarche Romania SA, Morston Ro SRL sau Temestate SRL, Cora făcând de altfel precizarea că adresa respectivă se află în incinta Cora Pantelimon.

În decembrie anul trecut, CGMB a respins un plan urbanistic zonal al PCH Invest SRL din grupul Cora, PUZ aferent unui proiect de extindere a centrului comercial Pantelimon în care erau incluse ambele adrese, șoseaua Vergului nr. 18-20 A, sector 2 și șoseaua Dudești-Pantelimon nr. 73-75, sector 3. Proiectul – ”Extindere centru comercial Pantelimon Șos. Vergului nr.18-20, Șos. Dudești Pantelimon nr.73-75, Sector 2 și 3, Municipiul București” – data din 2013.

În schimb, pe 31 octombrie 2016, în aceeași ședință în care a cerut oficial Guvernului transferul către Primărie al terenului SRI de lângă groapa ecologică Iridex, PUZ-ul extinderii Cora Pantelimon a fost aprobat de către Consiliu.

Finanțarea, acceptată de Comisia Europeană

Despre proiectul centralei termoelectrice în cogenerare pe deșeuri se discută încă de anul trecut. În vara anului 2015, primarul general de atunci, Sorin Oprescu, declara că în București se intenționează să fie construit un incinerator de gunoaie, o unitate de producție care ar putea asigura circa 5% din energia termică a Capitalei, în condiții de „înaltă performanță și randament”. Oprescu evalua investiția la 190 milioane euro și menționa că banii vor veni din fonduri europene.

Potrivit Primăriei, proiectul a fost deja acceptat la finanțare de către Comisia Europeană, prin Programul Operațional Infrastructura Mare. Valoarea totală a investiției ar urma să se ridice la 250 milioane euro, din care 180 milioane euro ar urma să provină din fonduri UE.

Primăria a lansat în februarie 2016 licitația pentru selectarea unui manager de proiect care să gestioneze planul de construire a instalației de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Capitală, contract evaluat la 3,2 milioane lei. La licitație s-au înscris 7 ofertanți. Astfel, au depus oferte individuale firmele Profesional Management Solutions, Avensa Consulting și Consitrans, la acestea adăugându-se cele ale asocierilor Eplisa Romania-Eplisa Servicios de Ingenieria, Deloitte Consultanță-Energotech, European Funds Invest-AIN Active SLU și Compania de Consultanță și Asistență Tehnică-Resourcing Environmental Consulting-EPMC Consulting. În iulie, Primăria anunța că procedura este încă în desfășurare. Licitația este încă în desfășurare, deși termenul limită de depunere a ofertelor a fost 12 aprilie 2016, însă în această perioadă ele sunt evaluate, iar răspunsurile la clarificări s-au încheiat.

De asemenea, mai există o licitație în desfășurare privind achiziția de servicii pentru pregătirea proiectului. Termenul limită de depunere a ofertelor a fost în 17 martie 2016, iar contractul în valoare de 7,5 milioane lei prevede servicii de arhitectură, de inginerie, de amenajare urbană și de arhitectură peisagistică, precum și servicii conexe de consultanță științifică și tehnică, de testare și analiză tehnică.

Protestele locuitorilor din zonă nu sensibilizează autoritățile

Zeci de locuitori din zonele limitrofe gropii de gunoi din Chiajna s-au adunat, la începutul lunii octombrie a anului trecut, în faţa depozitului de deşeuri al Iridex, scandând, afişând bannere de protest şi punându-și măşti pe faţă în semn de protest faţă de reacţia autorităţilor şi a administratorilor gropii.

Oamenii susţin că au de suportat un miros puternic de hidrogen sulfurat, în ciuda faptului că au fost anunţate măsuri de protecţie. „Se simte o duhoare extraordinar de puternică aici la noi în Chitila. Nu se opresc indiferent de ce măsuri spun autorităţile şi cei care gestionează groapa că au luat. Se simte cel mai des în Chitila, în Chiajna, în Militari, în Giuleşti, în Bucureştii Noi, în Pajrua, în Roşu şi Dudu. Indiferent de ce zic ei că au pus în practică, dacă miroase la cinci kilometri de groapă înseamnă că legea nu este aplicată aşa cum trebuie. Are un perimetru de protecţie de un kilometru. Dar se simte la cinci kilometri, la zece. Asta e dovada clară că legea nu se respectă. Au fost depuse mii de sesizări. Au un răspuns standard-că se iau măsuri”, a declarat unul dintre locuitori, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Oamenii susţin că ultimele măsurători făcute în zona locuinţelor au indicat valori de hidrogen sulfurat extrem de mari. „Un laborator mobil care monitorizează poluarea a fost amplasat în mai multe zone. În anumite nopţi a înregistrat depăşiri chiar şi de şapte ori a concentraţiei admise de hidrogen sulfurat. Cert este că atât timp cât miroase- legea nu se respectă. Noi vrem să continuăm astfel de acţiuni până când duhoarea nu ne mai scoate din casă”, a susţinut unul dintre protestatari.

Groapa de gunoi din Chiajna funcţionează din anul 2000. Anul trecut, un comisar al Gărzii Naţionale de Mediu declara că, timp de 18 luni, în urma controalelor efectuate la groapa de gunoi IRIDEX, s-au dispus amenzi în valoare de 430.000 de lei.

2 milioane de euro
plătește Primăria Capitalei pentru pregătirea instalației

De cealaltă parte, administratorii depozitului de deşeuri IRIDEX resping acuzaţiile potrivit cărora poluarea cu hidrogen sulfurat ar proveni de la groapa de gunoi, susţinând că în zonă sunt şi alte locuri unde se depozitează deşeuri. „Cei de la Garda de Mediu au făcut nişte presupuneri. Nu există nicio dovadă fizică, nicio măsurătoare care să incrimineze cu probe depozitul de gunoaie Chiajna. Sunt pur şi simplu presupuneri ale diverselor autorităţi sau cetăţeni, fără să aibă în spate nimic. Aceste măsurători au fost făcute la 3, 4, 5 kilometri de noi. În jurul nostru mai sunt o serie de alte facilităţi care se ocupă de prelucrarea şi tratarea deşeurilor şi pot fi foarte bine sursă pentru aceste mirosuri”, a declarat atunci Liviu Birău, director executiv al IRIDEX Group.

Licența pentru groapa de gunoi de la Chiajna, prelungită încă 5 ani: activitatea Iridex este foarte bună

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, a anunţat, imediat după protestul locuitorilor din zonă, că a semnat ordinul prin care acordă licenţă centrului de depozitare a deşurilor Iridex pentru încă cinci ani. El a spus că depozitul Iridex îşi desfăşoară activitatea foarte bine şi foarte corect.

100.000 de euro
Amenzile încasate de IRIDEX în 18 luni

De asemenea, Doru Ciocan a reamintit că, din ianuarie 2017, se va institui o taxă suplimentară de 80 de lei pe tona de gunoi, şi, deocamdată, nu se ştie cum se va împărţi această taxă cu cei care generează gunoi, persoane fizice şi juridice. El a spus că Ministerul Mediului a transmis doar că se cântăresc maşinile de gunoi şi se plătesc 80 de lei pe tonă.

Una dintre sursele majore ale mirosului care afectează locuitorii din cartierele bucureştene Pajura, Bucureştii Noi, Crângași, Militari, Drumul Taberei, dar şi de populaţia din oraşele Chiajna şi Chitila este depozitul de deşeuri IRIDEX. Întreaga instalaţie IRIDEX este exploatată în mod defectuos: operatorul de depozit nu gestionează corect emisiile de gaz de depozit. Aşadar, mirosul pe care populaţia îl resimte este efectul cumulat al acestor multiple practici neconforme identificate pe platformă

Cristiana Pașca Palmer
fost ministru al mediului